Moldova Nouă

Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).
Moldova Nouă
Neumoldowa
Újmoldova
—  oraș, localitate de frontieră[*] și oraș port[*]  —

Stemă
Stemă
Moldova Nouă se află în România
Moldova Nouă
Moldova Nouă
Moldova Nouă (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°43′4″N 21°39′50″E ({{PAGENAME}}) / 44.71778°N 21.66389°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA51056

ReședințăMoldova Nouă[*]
ComponențăMoldova Nouă[*], Măcești, Moldova Veche, Moldovița

Guvernare
 - PrimarIon Chisăliță[*][1][2] (PNL, ianuarie 2021)

Suprafață
 - Total144 km²

Populație (2021)
 - Total9.278 locuitori
 - Densitate104 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal325500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Moldova Nouă
Poziția localității Moldova Nouă
Poziția localității Moldova Nouă
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Moldova Nouă (în maghiară Újmoldova, în cehă Nová Moldava, în germană Neumoldowa, în sârbă Nova Moldava sau Boșniak) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Măcești, Moldova Nouă (reședința), Moldova Veche și Moldovița. Are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul din cele mai importante orașe ale județului.

Istoric

Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș.

  • Moldova Veche, localitate componentă a orașului Moldova Nouă, port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea;
  • Pescari localitate rurală, ruinele unei cetăți medievale, care este considerată a fi la origine reședința voievodului Glad, reclădită apoi în etape: prima incintă în secolul al XIII-lea, zidul înconjurător în secolul al XIV-lea, nucleul central în secolul al XV-lea; în apropiere, peștera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre și o inscripție în chirilică, datând din secolul al X-lea - al XI-lea;
  • Sfânta Elena, localitate rurală întemeiată de coloniști cehi aduși aici pentru exploatări forestiere în 1825-1828, platou carstic cu numeroase forme atractive: lapiezuri (stânci lustruite, brăzdate de șanțuri cu diferite adâncimi, despărțite de creste ascutițe), doline, lacuri de dimensiuni mici instalate în doline etc.;
  • Rezervația naturală Valea Mare, în suprafață de 1.179 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.
  • Zona umedă Ostrov - Moldova Veche (1.627 ha), arie de protecție specială avifaunistică.

Stemă

Stema orașului Moldova Nouă, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie



Componența etnică a orașului Moldova Nouă

     Români (69,77%)

     Sârbi (10,66%)

     Romi (1,44%)

     Alte etnii (1,17%)

     Necunoscută (16,95%)


Componența confesională a orașului Moldova Nouă

     Ortodocși (66,52%)

     Ortodocși sârbi (8,49%)

     Baptiști (2,85%)

     Romano-catolici (2,1%)

     Penticostali (1,96%)

     Alte religii (0,61%)

     Necunoscută (17,46%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Moldova Nouă se ridică la 9.278 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.350 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (69,77%), cu minorități de sârbi (10,66%) și romi (1,44%), iar pentru 16,95% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,52%), cu minorități de ortodocși sârbi (8,49%), baptiști (2,85%), romano-catolici (2,1%) și penticostali (1,96%), iar pentru 17,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Moldova Nouă - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Moldova Nouă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ion Chisăliță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din ianuarie 2021. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal5      
Uniunea Sârbilor din România3      
Partidul Ecologist Român1      
Partidul Verde1      
Țițirigă Dănuț-Cristian1      

Personalități născute aici

Vezi și

Moldova Nouă în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Note

  1. ^ Candidatul PNL, Ion Chisăliţă, a câştigat alegerile la Moldova Nouă, în judeţul Caraş-Severin, la o prezență la vot de doar 36% 
  2. ^ Rezultate alegeri 24.01.2021, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Moldova Nouă
  • ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
  • ro Poze Moldova Nouă


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Caraș-Severin
Reședință
Reșița (73.282 locuitori)
Stema judeţului Caraş-Severin
Municipii
Caransebeș (24.689 locuitori)
Orașe

Anina (7.485 locuitori) · Băile Herculane (5.008 locuitori) · Bocșa (15.842 locuitori) · Moldova Nouă (12.350 locuitori) · Oravița (11.382 locuitori) · Oțelu Roșu (10.510 locuitori)

Comune

 · Armeniș · Bănia · Băuțar · Berliște · Berzasca · Berzovia · Bolvașnița · Bozovici · Brebu · Brebu Nou · Buchin · Bucoșnița · Carașova · Cărbunari · Ciclova Română · Ciuchici · Ciudanovița · Constantin Daicoviciu · Copăcele · Cornea · Cornereva · Coronini · Dalboșeț · Doclin · Dognecea · Domașnea · Eftimie Murgu · Ezeriș · Fârliug · Forotic · Gârnic · Glimboca · Goruia · Grădinari · Iablanița · Lăpușnicel · Lăpușnicu Mare · Luncavița · Lupac · Marga · Măureni · Mehadia · Mehadica · Naidăș · Obreja · Ocna de Fier · Păltiniș · Pojejena · Prigor · Ramna · Răcășdia · Rusca Montană · Sacu · Sasca Montană · Sichevița · Slatina-Timiș · Socol · Șopotu Nou · Târnova · Teregova · Ticvaniu Mare · Topleț · Turnu Ruieni · Văliug · Vărădia · Vermeș · Vrani · Zăvoi · Zorlențu Mare ·

Sate
Sate din județul Caraș-Severin
v  d  m
Localități importante pe malul Dunării
Germania
Austria
Linz · Enns · Grein · Ybbs · Melk · Dürnstein · Krems · Tulln · Korneuburg · Klosterneuburg · Viena · Schwechat · Hainburg
Slovacia
Ungaria
Croația
Serbia
România
Moldova Nouă · Orșova · Drobeta-Turnu Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu  · Oltenița · Călărași · Cernavodă · Fetești · Hârșova · Măcin · Brăila · Galați · Isaccea · Tulcea · Sulina
Bulgaria
Vidin · Lom · Oreahovo · Nicopole · Sviștov · Ruse · Turtucaia · Silistra
Moldova
Ucraina
Reni · Ismail · Chilia · Vâlcov
v  d  m
Dunărea românească
Localități riverane
Baziaș • Moldova Nouă • Orșova • Drobeta-Turnu Severin • Calafat • Bechet • Corabia • Turnu Măgurele • Zimnicea • Giurgiu • Oltenița • Călărași • Cernavodă • Topalu • Fetești • Hârșova • Măcin • Brăila • Galați • Isaccea • Tulcea • Sulina
Dunărea românească
Obiective turistice
Insula Calinovăț • Ostrovul Moldova Veche • Castrul roman de la Desa • Clisura Dunării • Cazanele Dunării • Calafatul Mare • Bistreț (sit SPA) • Parcul Natural Porțile de Fier • Porțile de Fier • Balta Nera - Dunăre • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Maglavit (sit SPA)  • Gruia - Gârla Mare • Podul lui Traian • Insula Golu • Schela Cladovei • Schela Cladovei • Insula Șimian • Insula Ada Kaleh • Ostrovu Mare • Maglavit • Podul Calafat-Vidin • Ciocănești – Dunăre • Confluența Jiu-Dunăre • Confluența Olt-Dunăre • Corabia – Turnu Măgurele • Suhaia • Gura Vedei – Șaica – Slobozia • Lacul Bugeac • Ostrovul Gâsca • Lacul Oltina • Dunăre-Oltenița • Oltenița – Mostiștea - Chiciu • Dunăreni • Cetatea Sucidava • Păcuiul lui Soare • Canalul Dunăre-Marea Neagră • Dunărea Veche – Brațul Măcin • Podul Regele Carol I • Cetatea Axiopolis • Cetatea Capidava • Canaralele de la Hârșova • Cetatea Carsium • Iezerul Călărași • Giurgeni • Insula Mică a Brăilei • Brațul Borcea • Cetatea Troesmis • Cetatea Arrubium • Podul de la Brăila • Lacul Brateș • Cetatea Noviodunum • Delta Dunării
Control de autoritate