Comuna Rusca Montană, Caraș-Severin

Rusca Montană
—  comună  —

Stemă
Stemă
Map
Rusca Montană (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°37′12″N 22°23′55″E ({{PAGENAME}}) / 45.619985°N 22.3987208°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA53728
Atestare documentară1803

ReședințăRusca Montană
ComponențăRusca Montană, Rușchița

Guvernare
 - primar al comunei Rusca Montană[*]Sergiu-Adrian Toma[*][1] (PMP, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total154,68 km²

Populație (2021)
 - Total1.530 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal327320

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rusca Montană este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Rusca Montană (reședința) și Rușchița.

Comuna Rusca Montana este situată la poalele Munților Poiana Ruscă, la granița cu județul Hunedoara și cu județul Timiș. Economia comunei este specifică zonei de munte, în sensul preponderenței activităților extractive față de cele agricole. Resursele naturale au determinat de-a lungul timpului caracterul economiei locale, care a fost bazat pe industria extractivă de marmură, fier, argint, plumb și zinc dar și pe industria prelucrătoare a lemnului. De altfel, investitorii cei mai importanți activează în aceste domenii: exploatare marmură, prelucrare marmură, exploatarea și prelucrarea lemnului.

Acces rutier

Drumul județean DJ 684 face legătură între comună și restul localităților din județul Caraș-Severin. 

Scurta istorie

Denumirea comunei vine de la munții Poiana Ruscă, prin rusca înțelegându-se “satul de sub munte”. Înainte de începerea exploatării miniere și a pădurilor, această zonă era nelocuită. În secolul al XVIII-lea au fost aduși aici coloniști care au început exploatarea pădurii sau a minelor de fier, argint, plumb și zinc, dar și a marmurei. Satul Rușchița a luat naștere ca o colonie de mineri, care ia naștere odată cu așezarea Rusca Montană. 

Ape

Comuna este situată la poalele munților Poiana Ruscă, pe ambele părți ale râului Bistricioara ce izvorăște de sub Vârful Padeș.

Relief

Relieful zonei în care este situată comuna Rusca Montană este foarte variat ca înfățișare, având între lunci, în zona Geamană și Ciotorogu, dealuri și piscuri muntoase, cumpene de ape, șei înguste și zone depresionare. 

În general relieful de aici este accidentat datorită, pe de o parte a climatului cu regim muntos pluviometric, care a favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice ramificate, pe de altă parte alcătuirii petrografice. 

Descrierea stemei

Stema comunei Rusca Montană se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie lată albastră, în care se află un bloc de marmură de argint spart spre dreapta. În șef, în câmp roșu, se află trei brazi dezrădăcinați, de argint. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o intrare de mină de argint cu negru, pe care broșează două ciocane de mină, încrucișate. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Blocul de marmură reprezintă sursa economică a acestei zone. Brazii simbolizează bogăția silvică a zonei, unde se află și o rezervație naturală. Gura de mină cu cele două ciocane face trimitere la activitatea locuitorilor zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.)

Demografie



Componența etnică a comunei Rusca Montană

     Români (88,56%)

     Germani (1,96%)

     Alte etnii (0,65%)

     Necunoscută (8,82%)


Componența confesională a comunei Rusca Montană

     Ortodocși (78,76%)

     Baptiști (6,67%)

     Romano-catolici (3,27%)

     Penticostali (1,57%)

     Alte religii (0,65%)

     Necunoscută (9,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rusca Montană se ridică la 1.530 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.834 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,56%), cu o minoritate de germani (1,96%), iar pentru 8,82% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,76%), cu minorități de baptiști (6,67%), romano-catolici (3,27%) și penticostali (1,57%), iar pentru 9,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație

Comuna Rusca Montană este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Sergiu-Adrian Toma[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul PRO România4    
Partidul Mișcarea Populară4    
Partidul Național Liberal2    
Uniunea Salvați România1    

Vezi și

Imagini

  • Monumentul care marchează intrarea în localitate
    Monumentul care marchează intrarea în localitate
  • Biserica romano-catolică (monument istoric)
    Biserica romano-catolică (monument istoric)
  • Monumentul eroilor
    Monumentul eroilor
  • Biserica ortodoxă (latura de vest)
    Biserica ortodoxă (latura de vest)
  • Ocolul silvic
    Ocolul silvic
  • Monumentul Turismului (ridicat de Clubul Turistic Bănăţan din Caransebeş în anul 1936)
    Monumentul Turismului (ridicat de Clubul Turistic Bănăţan din Caransebeş în anul 1936)
  • Rușchița
    Rușchița
  • Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”
    Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Rusca Montană, Caraș-Severin
  • Portal Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Gheorghe Hogea - Deputatul tău în colegiul 2 Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Iosif Secășan - Senatorul tău în colegiul 2 Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
  • https://www.facebook.com/pages/Rusca-Montana/166671930019153
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Caraș-Severin
Reședință
Reșița (73.282 locuitori)
Stema judeţului Caraş-Severin
Municipii
Caransebeș (24.689 locuitori)
Orașe

Anina (7.485 locuitori) · Băile Herculane (5.008 locuitori) · Bocșa (15.842 locuitori) · Moldova Nouă (12.350 locuitori) · Oravița (11.382 locuitori) · Oțelu Roșu (10.510 locuitori)

Comune

 · Armeniș · Bănia · Băuțar · Berliște · Berzasca · Berzovia · Bolvașnița · Bozovici · Brebu · Brebu Nou · Buchin · Bucoșnița · Carașova · Cărbunari · Ciclova Română · Ciuchici · Ciudanovița · Constantin Daicoviciu · Copăcele · Cornea · Cornereva · Coronini · Dalboșeț · Doclin · Dognecea · Domașnea · Eftimie Murgu · Ezeriș · Fârliug · Forotic · Gârnic · Glimboca · Goruia · Grădinari · Iablanița · Lăpușnicel · Lăpușnicu Mare · Luncavița · Lupac · Marga · Măureni · Mehadia · Mehadica · Naidăș · Obreja · Ocna de Fier · Păltiniș · Pojejena · Prigor · Ramna · Răcășdia · Rusca Montană · Sacu · Sasca Montană · Sichevița · Slatina-Timiș · Socol · Șopotu Nou · Târnova · Teregova · Ticvaniu Mare · Topleț · Turnu Ruieni · Văliug · Vărădia · Vermeș · Vrani · Zăvoi · Zorlențu Mare ·

Sate
Sate din județul Caraș-Severin