Inginerii Lumii Inelare

Coperta ediției românești

Informații generale

Autor

Larry Niven

Gen

science fiction

Serie

Lumea Inelară, Spațiul Cunoscut

Ediția originală

Titlu original

The Ringworld Engineers

Limba

limba engleză

Editură

Teora

Țara primei apariții

Statele Unite

Data primei apariții

1980

Număr de pagini

312

ISBN

973-601-353-7

Ediția în limba română

Traducător

Mihai Bădescu

Data apariției

1997

Cronologie

Lumea Inelară

{{{text}}}

Lumea Inelară

Tronul Lumii Inelare

{{{text}}}

Modifică date / text

Inginerii Lumii Inelare (1980) (titlu original The Ringworld Engineers) este un roman science fiction scris de Larry Niven. Cartea reprezintă prima continuare din populara saga a lui Niven Lumea Inelară, fiind nominalizată atât la premiul Hugo, cât și la premiul Locus în 1981.^[1]

În introducerea romanului, Niven afirmă că nu intenționa să scrie decât un roman despre Lumea Inelară, însă, datorită sprijinului fanilor, și-a schimbat opțiunea. În primul rând, popularitatea Lumii Inelare a dat naștere cererii pentru o continuare. În al doilea rând, fanii au descoperit o serie de probleme tehnice privitoare la Lumea Inelară descrisă în roman. Una dintre cele mai importante era că Lumea Inelară, fiind o structură rigidă, nu orbita exact soarele său, ci aluneca ușor, ceea ce avea să cauzeze în cele din urmă coliziunea cu soarele și dezintegrarea. În introducerea romanului, Niven declară că studenții de la MIT care au venit la Convenția Mondială de Science Fiction din 1971 cântau: „Lumea Inelară e instabilă! Lumea Inelară e instabilă!” Niven motivează scrierea Inginerilor Lumii Inelare prin dorința de a rezolva aceste probleme tehnice.

Intriga

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Elementul central al acțiunii îl reprezintă instabilitatea Lumii Inelare. „Ultimul”, fost conducător al Păpușarilor, îi răpește pe omul Louis Wu (care a devenit un cablat) și kzin-ul Chmeee (cunoscut anterior ca „Interlocutorul Animalelor”), care făcuseră parte din expediția pe Lumea Inelară prezentată în primul roman. Ultimul speră să obțină tehnologia Lumii Inelare pentru a redeveni conducător.

De-a lungul romanului, Louis și Chmeee explorează Lumea Inelară pentru a afla unde au construit creatorii ei sistemul de control și reparații. În timpul călătoriei lor, ei întâlnesc o serie de specii hominide care trăiesc pe Lumea Inelară. De asemenea, află mai multe despre „hărțile” diferitelor lumi din spațiul cunoscut, aflate într-unul dintre Marile Oceane ale Lumii Inelare. Aceste hărți la scară reală includ, printre altele, Kzin, Pământul și Marte.

Pe harta marțiană, membrii expediției găsesc camera de control a Lumii Inelare, ascunsă într-un vast labirint de camere aflat în spațiul de sub hartă. Pentru a crea o atmosferă rarefiată pe Marte, harta planetei a fost construită la o altitudine de 32 km deasupra suprafeței Lumii Inelare, dând naștere unei cavități de 4,7×10⁹ km³. Centrul de Control conține spațiu locuibil pentru mii de Protectori Pak, precum și spațiu pentru cultivarea „arborilor-vieții” necesari atâtor Protectori. În celelalte camere se află, printre altele, sistemul de apărare antimeteorică, care folosește o rețea de superconductori încastrată în fundația de scrith pentru a manipula câmpul magnetic al soarelui Lumii Inelare și a crea erupții solare; acestea sunt folosite pentru a genera un efect laser puternic, capabil să distrugă totul în calea sa.

În timpul misiunii de găsire centrului de control și de salvare a Lumii Inelare, membrii expediției află ce s-a întâmplat cu Teela Brown, pe care o lăsaseră în urmă după explorarea petrecută în urmă cu douăzeci de ani sub conducerea Păpușarului Nessus.

Legături cu alte opere din Spațiul Cunoscut

În afara legăturilor evidente cu romanul precedent, Lumea Inelară, Inginerii Lumii Inelare folosește și ideea elaborată în romanul din 1973 al lui Niven Protector, pentru a explica destinul Teelei Brown.

Premii și nominalizări

Inginerii Lumii Inelare a fost nominalizată în 1981 atât pentru premiul Hugo^[2], cât și pentru premiul Locus^[1] la categoria roman.

Note

^ ^a ^b „1971 Award Winners & Nominees”. Worlds Without End. Accesat în 20 iulie 2009.
^ „The Locus Index to SF Awards: 1981 Hugo Awards”. Arhivat din original la 4 aprilie 2008. Accesat în 16 aprilie 2008.

Legături externe

Inginerii Lumii Inelare la Worlds Without End

v • d • m

Larry Niven

Romane și colecții de povestiri

Spațiul Cunoscut

World of Ptavvs (1966) • A Gift from Earth (1968) • Neutron Star (colecție din 1968) • The Shape of Space (colecție din 1969) • Protector (1973) • Tales of Known Space (colecție din 1975) • Flatlander (colecție din 1976, inițial The Long Arm of Gil Hamilton) • The Patchwork Girl (1986) • Crashlander (antologie din 1994)

Lumea Inelară	Lumea Inelară (1970) • Inginerii Lumii Inelare (1980) • Guide to Larry Niven's Ringworld (1994, cu Kevin Stein) • Tronul Lumii Inelare (1996) • Ringworld's Children (2004)

Man-Kzin Wars¹	Man-Kzin Wars (1988) • Man-Kzin Wars II (1989) • Man-Kzin Wars III (1990) • Man-Kzin Wars IV (1991) • Man-Kzin Wars V (1992) • Man-Kzin Wars VI (1994) • Man-Kzin Wars VII (1995) • Man-Kzin Wars VIII: Choosing Names (1998) • Man-Kzin Wars IX (2002) • Man-Kzin Wars X: The Wunder War (2003) • Man-Kzin Wars XI (2005) • Destiny's Forge (roman din 2007) • Man-Kzin Wars XII (2009) • Man-Kzin Wars XIII (2012)

Fleet of Worlds²	Fleet of Worlds (2007) • Juggler of Worlds (2008) • Destroyer of Worlds (2009) • Betrayer of Worlds (2010)

The Magic Goes
Away

The Warlock	Not Long before the End (1969) • What Good Is a Glass Dagger? (1972) • The Magic Goes Away (1978) • The Magic May Return (1981 collection) • More Magic (1984) • The Time of the Warlock (1984)

Golden Road³	The Burning City (2000) • Burning Tower (2005) • Burning Mountain (în lucru)

Scrieri cu
Jerry Pournelle

Inferno (1976) • Lucifer's Hammer (1977) • Oath of Fealty (1982) • Footfall (1985) • Escape from Hell (2009 sequel al Inferno)

Moties⁴	Lumea Pay (1974) • The Gripping Hand (1993, titlu britanic: TheMoat around Murcheson's Eye) • Outies (2010, de Jerry Pournelle)

Heorot^{3, 5}	Moștenirea Heorot (1987) • Dragonii Heorot (1995, titlu britanic: The Dragons of Heorot) • Destiny's Road (1997, doar de Niven)

Dream Park⁵

Dream Park (1981) • The Barsoom Project (1989) • The California Voodoo Game (1992, UK title The Voodoo Game) • The Descent of Anansi (1982) • Achilles' Choice (1991) • Saturn's Race (2001)

The State

Lumea de dincolo de timp (1976) • The Integral Trees (1984) • The Smoke Ring (1987)

Alte romane
scrise cu diferiți
autori

The Flying Sorcerers (1971, cu David Gerrold) • Berserker Base (1984, cu Poul Anderson / Edward Bryant / Stephen R. Donaldson / Fred Saberhagen / Connie Willis / Roger Zelazny) • Fallen Angels (1991, cu Jerry Pournelle și Michael Flynn) • Rainbow Mars (1999, inițial cu Terry Pratchett) • Building Harlequin's Moon (2005, cu Brenda Cooper)

Alte colecții

All the Myriad Ways (1971) • The Flight of the Horse (1973) • Inconstant Moon (1973) • A Hole in Space (1974) • Convergent Series (1979) • Niven's Laws (1984) • Limits (1985) • N-Space (1990) • Playgrounds of the Mind (1991) • Bridging the Galaxies (1993) • Scatterbrain (2003) • Larry Niven Short Stories Volume 1 (2003) • Larry Niven Short Stories Volume 2 (2003) • Larry Niven Short Stories Volume 3 (2003) • The Draco Tavern (2006) • Stars and Gods (2010) • The Best of Larry Niven (2010)

Adaptări ca
benzi desenate

Death by Ecstasy (1991) • Green Lantern: Ganthet's Tale (1992, de John Byrne) • The Magic Goes Away (de Jan Duursema) • "Not Long before the End" (de Doug Moench & Vicente Alcazar) • "All the Myriad Ways" (de Howard Chaykin)

¹ Colecții de Niven sau alții. ² cu Edward M. Lerner. ³ cu Jerry Pournelle. ⁴ Stabilit în seria CoDominium. ⁵ cu Steven Barnes.

Povestiri și nuvele (selecție)

"At the Core" • "Bordered in Black" • "The Borderland of Sol" • "Death by Ecstasy" • "The Defenseless Dead" • "Flash Crowd" • "Flatlander" • "Grendel" • "The Handicapped" • "The Hole Man" "Inconstant Moon" • "The Jigsaw Man" • "The Magic Goes Away" • "Neutron Star" • "Procrustes" • "The Return of William Proxmire" • "The Soft Weapon"