Gheorghe Labin
| Gheorghe Labin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1907  |
| Decedat | 1977 (70 de ani) |
| Ocupație | pictor |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Labin (n. 1907, Pufești, Galați - d. 1977) a fost un pictor și decorator român, profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Iași.[1]
A urmat Academia de Arte Frumoase cu pictorii Camil Ressu și Cecilia Cuțescu-Storck.[2]
În Palatul Artelor a fost începută o mare frescă intitulată „marea frescă a războiului” începută de Alexandru Ciucurencu, la care acesta a colaborat cu pictorii Dem. Iordache și Gheorghe Vânătoru, pe schițele lui Gheorghe Labin. Cutremurul din 1940 a avariat grav clădirea, ce a fost demolată în 1943, dispărând astfel și fresca.[3]
După al Doilea Război Mondial, prin temele alese, Gheorghe Labin a devenit pictorul mizeriei din timpul războiului.[4]
În perioada 11- 25 aprilie 1948, a avut loc Expoziția „FLACĂRA”, organizată la sala Dalles de M. H. Maxy, Ligia Macovei, Gheorghe Labin, Boris Caragea și Alexandru Ciucurencu – artiști de certă orientare de stânga – prefigurând noua orientare a artei în regimul comunist.[5]
În ziua de 25 decembrie 1950, prin Decretul 226/ 1950, a fost dizolvat Sindicatul Artelor Frumoase și întregul său patrimoniu a trecut asupra Uniunii Artiștilor Plastici din R.P.R., aceasta fiind recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică. Au fost aleși Boris Caragea ca președinte și Gheorghe Labin ca secretar general (1968-1978).[5]
Lucrări
- Bătălia de la Baia-1467, frescă realizată în anul 1942, în Palatul Cercului Militar Național, în sala ce poartă numele „Ștefan cel Mare și Sfânt”[6]
- Fetița cu pâine (1949)
- Ioan Vodă cel Cumplit la Cahul (1953)
Gheorghe Labin a practicat și ilustrarea de carte, ca de exemplu: volumul Răscoala iobagilor, de I.D. Mușat, apărut în 1951 la Editura Tineretului, ediția bibliofilă a volumului Ovidiu de Vasile Alecsandri, apărut în 1957 la Editura de stat pentru literatură și artă.
Note
- ^ Uniunea Artiștilor Plastici din România în documente de arhivă
- ^ Labin Gheorghe (1907-1997)[nefuncțională]
- ^ O femeie, un palat
- ^ „Arta coruptă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAP)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Sala „Ștefan cel Mare și Sfânt”
Lectură suplimentară
- Fișe biografice, Gheorghe Labin, în
- Octavian Barbosa, Dicționarul artiștilor români contemporani, București, 1976. p. 280-281
- Mircea Deac, 250 pictori români, București, 2003. p. 147
| ||||||||
