Geoagiu

Geoagiu
Algyógy
Gergesdorf
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Geoagiu se află în România
Geoagiu
Geoagiu
Geoagiu (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.92000°N 23.20000°E

Țară România
Județ Hunedoara

SIRUTA89561
Atestare documentară1291

ReședințăGeoagiu[*]
Componență
Geoagiu[*]
Aurel Vlaicu
Băcâia
Bozeș
Cigmău
Gelmar
Geoagiu-Băi
Homorod
Mermezeu-Văleni
Renghet
Văleni

Guvernare
 - PrimarVasile Cărăguț[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total155,69 km²

Populație (2021)
 - Total5.087 locuitori
 - Densitate148 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal335400

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Geoagiu
Poziția localității Geoagiu
Poziția localității Geoagiu
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.

Date geografice

Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.

Demografie



Componența etnică a orașului Geoagiu

     Români (75,62%)

     Romi (14,53%)

     Alte etnii (0,73%)

     Necunoscută (9,12%)


Componența confesională a orașului Geoagiu

     Ortodocși (77,65%)

     Greco-catolici (4,5%)

     Penticostali (3,54%)

     Creștini după evanghelie (1,87%)

     Alte religii (2,91%)

     Necunoscută (9,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație

Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Cărăguț[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal6        
Partidul Puterii Umaniste1        

Monumente

Istoric

Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara [6], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".

Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.

Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Galerie de imagini

Personalități

Vezi și

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Geoagiu
  • Cea mai veche biserică de piatră din România
  • Tratament balnear Geoagiu Bai Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Hunedoara
Reședința
Deva (61.123 loc.)
Stema judeţului Hunedoara
Municipii

Brad (14.495 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Lupeni (23.390 loc.) · Orăștie (18.227 loc.) · Petroșani (37.160 loc.) · Vulcan (24.160 loc.)

Orașe

Aninoasa (4.360 loc.) · Călan (11.279 loc.) · Hațeg (9.685 loc.) · Geoagiu (5.284 loc.) · Petrila (22.692 loc.) · Simeria (12.556 loc.) · Uricani (8.972 loc.)

Comune
Sate
Sate din județul Hunedoara
v  d  m
Orașul Geoagiu, județul Hunedoara
Localitate de reședință
Geoagiu
Sate componente
Monumente istorice

Biserica de zid Sf. Arhangheli din Băcâia - Biserica de zid Sf. Arhangheli din Bozeș - Biserica „Sfântul Nicolae” din Geoagiu - Capela romanică din Geoagiu - Casa natală a lui Aurel Vlaicu din Binținți - Castrul roman de la Cigmău - Castrul roman Germisara - Drumul roman de la Geoagiu - Monumentul lui Aurel Vlaicu din satul Aurel Vlaicu


Rezervații naturale


v  d  m
Stațiuni balneoclimatice, balneare, climatice și cu unele amenajări de interes balnear din România
Balneoclimatice
De interes național
De interes local
Neclasificate
Balneare
De interes național
Climatice
De interes național
De interes local
Cu unele
amenajări de
interes balnear
De interes național
De interes local
Neclasificate