Codrii de Aramă
| Codrii de Aramă | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
   Codrii de aramă Informații generale | |
| Poziția |  Județul Neamț România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Târgu Neamț |
| Coordonate | 47°08′58″N 26°16′19″E () / 47.14944°N 26.27194°E[1] |
| Suprafață | 7 ha |
| Înființare | 1971, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Codrii de Aramă alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Agapia.
Localizare
Aria naturală cu o suprafață de 7 hectare[2] se află în partea central-nordică a județul Neamț, în Depresiunea Neamțului în zona sud-vestică a satului Filioara între acesta și satul Văratec, în apropierea rezervației naturale Pădurea de Argint lângă drumul național DN15G[3]. Rezervația este situată la o altitudine de 550-650 m[4].
Descriere
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[5] și reprezintă o zonă împădurită în culmea sudică a Dealului Filiorul, cu rol de protecție pentru specii arboricole de gorun (Quercus petraea) secular.
Vârsta celui mai bătrân exemplar este de peste 130 ani[4]. Alături de acesta[4], aici sunt inventariate alte circa 300 de specii de plante. La poalele dealului, pârâul Filioara se însoțește de pâlcuri de răchitișuri și mlaștini mici, iar pe pajiștile înconjurătoare Păiușul roșu și Iarba vântului se găsesc din belșug..
Relația cu poezia lui Mihai Eminescu
Zona a jucat un rol în creația poetului Mihai Eminescu, fiind un izvor de inspirație pentru acesta.
La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare „văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în „Călin – file de poveste”[6].
- De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint
- Mihai Eminescu - „Călin, file de poveste” VIII
- De treci codrii de aramă de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint
Toamna, odată cu schimbarea culorii frunzelor, peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste[7].
- Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.
- Mihai Eminescu - „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor)
- Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri/ A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,/ Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos,/ Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,/ Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate/ Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios.
Obiective turistice de proximitate
- Codrii de Argint
- Mănăstirea Văratec
- Mănăstirea Agapia
- Poiana Ciungi (Obcina Văratec)
- "Drumul Reginei"[8] - 6,7 km prin pădurea Obcinii Văratec, între Mănăstirile Văratec și Agapia
Vezi și
- Pădurea de Argint Dobreni
- Pădurea de Smarald
- Lista rezervațiilor naturale din județul Neamț
- Listă de rezervații naturale din România
Bibliografie
- Monumentele naturii din județul Neamț - Mihai Ciobanu, Constantin Grasu, Vasile Ionescu - 1972
Note
- ^ en Eunis.eea.europa.eu - Codrii de Arama (coords.); accesat la 28 septembrie 2012
- ^ Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 28 septembrie 2012
- ^ en ProtectedPlanet.net - Codrii de Arama (geolocalisation)[nefuncțională]; accesat la 28 septembrie 2012
- ^ a b c Codrii de Aramă pe portalul viziteazaneamt.ro accesat la 12 octombrie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 septembrie 2012
- ^ Rezervația Codrii de Aramă pe portalul ViziteazăNeamț.ro accesat 2012.06.02
- ^ Portalul InfoturismMoldova.rodespre Codrii de Aramă Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 2012.06.02
- ^ Dialog, Ziarul Ceahlău, 2006.09.08[nefuncțională] accesat 12 octombrie 2012
Legături externe
- Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
- Mihai Eminescu - Călin, file de poveste VIII
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
