Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen din Iernut

Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen
Poziționare
Coordonate46°27′01″N 24°14′46″E / 46.450373°N 24.24617°E ({{PAGENAME}})
Localitateoraș Iernut
JudețMureș
Țara România
AdresaStr. Vladimirescu Tudor 4
Edificare
ArhitectAgostino da Serena
Data finalizăriisec. XVII
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-A-15705
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen din Iernut (în maghiară Kornis-Rákóczi-Bethlen-kastély) este un monument istoric aflat pe teritoriul orașului Iernut, operă a arhitectului Agostino da Serena⁠(it)[traduceți] care îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste.[1]

Istoric

Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi al II-lea

Clădirea castelului din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Sub domnia lui locuitorii împreună cu biserica au trecut la religia reformată.[2]

În castelul din Iernut a trăit principele Mihai Apafi al II-lea. Sub domnia lui Dieta Transilvaniei a întrunit de cincisprezece ori la Iernut. Întrunirea din 1690 a fost ultima din istoria Principatului Transilvaniei.[3]

În 1703 curuții principelul Francisc Rákóczi al II-lea au cucerit castelul de la Habsburgi. În anul 1707 Francisc Rákóczi al II-lea s-a cazat aici în drum spre Târgu Mureș, unde a fost proclamat principe al Transilvaniei.[3]

De-a lungul anilor castelul a aparținut pe rând mai multor descendenți ai familiei Bethlen. În 1885, Márk Bethlen l-a pierdut castelul în favoarea contelui Jenő Haller. Contele de religie romano-catolică a tercut domeniul în proprietatea bisericii romano-catolice, fiind cumpărat și restaurat parțial în anul 1887 de Statusul Romano-Catolic.[3]

Imobilul a adăpostit o bună perioadă de timp Liceul Agricol din localitate. Castelul din Iernut, monument înscris în patrimoniul cultural național, nu are niciun stăpân din cauza tărăgănării procedurii de retrocedării, riscând astfel să ajungă o ruină din cauza birocrației [4]

Statusul Romano-Catolic

Statusul Romano-Catolic, ca autoguvernarea formată din credincioșii romano-catolici transilvăneni, avea sarcina de întreținerea proprietăților bisericești, între care se număra domeniul din Iernut pe care o administra din anul 1885. În acest an domeniul avea o întindere de 5.161 de iugăre în hotarul Iernutului și a opt comune vecine. Domeniul nu era comasat, cuprinzând circa 600 de parcele. Această suprafață se împărțea după registrul cadastral astfel: 1961 iugăre arabil (38%), 1001 iugăre fânaț (19,4 %), 1098 iugăre pășune (21,27 %), 680 iugăre pădure (13%), 19 iugăre vii (6,39%), 144 iugăre păpuriș, 20 iugăre grădini (0,4%) și 230 iugăre teren nefolosit (4,56 %). Situația proprietăților s-a schimbat radical în perioada interbelică, conform unei situații întocmită la 5 mai 1928, Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia i-a fost expropriată din domeniul avut la Iernut o suprafață de 1693 iugăre, rămânându-i în continuare o suprafață de 126 iugăre.[5]

Galerie

  • Castelul în 1887
    Castelul în 1887
  • Castelul în 1930
    Castelul în 1930
  • Casa cu șarpe
    Casa cu șarpe

Note

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Ferenc Léstyán. „Megszentelt kövek. Radnót”. Accesat în . 
  3. ^ a b c Castel în Transilvania. „Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen, Iernut”. Accesat în . 
  4. ^ Castelul din Iernut caută stăpân, Zi de Zi, 2011[nefuncțională]
  5. ^ Andreica, Gheorghe. „Monografia orașului până în 1947 (pg. 150-152)” (PDF). Biblioteca Județeană Mureș. Accesat în . 

Legături externe

  • Materiale media legate de Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut la Wikimedia Commons


v • d • m
Obiective turistice în Iernut
Edificii religioase Stema orașului Iernut
Clădiri
Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen
Statui și monumente
Altele
v • d • m
Palate și castele din România
Țara Românească
Cotroceni • Peleș • Pelișor • Foișor • Crețulescu • Palatul Regal • Palatul Patriarhiei • Parlament • Victoria • Potlogi • Mogoșoaia • Palatul Snagov • Iulia Hasdeu • Poienari • Elisabeta • CEC • Cantacuzino (București) • Cantacuzino (Bușteni) • Cantacuzino (Florești)
 Castelul Peleș
Moldova
Transilvania
și Banat
Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Conacul Kornis din Mănăstireni • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Bethlen din Bahnea • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza