Bază ortonormată

În algebra liniară, o bază ortonormată a unui spațiu euclidian V de dimensiune n peste R {\displaystyle \mathbb {R} } este o bază algebrică B = { e 1 , e 2 , , e n } {\displaystyle B=\{e_{1},e_{2},\cdots ,e_{n}\}} cu toți vectorii având norma unitară și oricare doi vectori distincți ortogonali:

< e i , e j >= { 0 , i j 1 , i = j {\displaystyle <e_{i},e_{j}>={\begin{cases}0,\;\;i\neq j\\1,\;\;i=j\end{cases}}}

Există următoarea:

Teoremă: În orice spațiu euclidian există o bază ortonormată.

Avantajele utilizării bazelor ortonormate

  • Calculul componentelor unui vector x V {\displaystyle \mathbf {x} \in V} într-o bază ortonormată se face simplu, cu ajutorul produsului scalar și nu prin rezolvarea unui sistem de ecuații liniare.
  • Într-un spațiu euclidian n-dimensional dotat cu o bază ortonormată, formulele de calcul pentru produsul scalar dintre doi vectori și norma unui vector au aceeași formă cu cele din R n . {\displaystyle \mathbb {R} ^{n}.}
  • Matricea de trecere între două baze ortonormate este o matrice ortogonală, adică o matrice a cărei inversă este egală cu transpusa sa.

Propoziție. Fie V un spațiu euclidian de dimensiune n peste R {\displaystyle \mathbb {R} } și B = { e 1 , e 2 , , e n } {\displaystyle B=\{e_{1},e_{2},\cdots ,e_{n}\}} o bază ortonormată a sa. Atunci dacă vectorul x V {\displaystyle x\in V} are în baza ortonormată B scrierea

x = α 1 e 1 + α 2 e 2 + + α n e n , {\displaystyle \mathbf {x} =\alpha _{1}\mathbf {e} _{1}+\alpha _{2}\mathbf {e} _{2}+\cdots +\alpha _{n}\mathbf {e} _{n},}

atunci componentele sale în această bază sunt date de formulele:

α j =< x , e j > , j = 1 , 2 , , n . {\displaystyle \alpha _{j}=<\mathbf {x} ,\mathbf {e} _{j}>,\;\;\forall \;j=1,2,\cdots ,n.}

Prin urmare, orice vector x V {\displaystyle x\in V} are în baza ortonormată B = { e 1 , e 2 , , e n } {\displaystyle B=\{e_{1},e_{2},\cdots ,e_{n}\}} scrierea:

x =< x , e 1 > e 1 + < x , e 2 > e 2 + + < x , e n > e n . {\displaystyle \mathbf {x} =<\mathbf {x} ,\mathbf {e} _{1}>\mathbf {e} _{1}+<\mathbf {x} ,\mathbf {e} _{2}>\mathbf {e} _{2}+\cdots +<\mathbf {x} ,\mathbf {e} _{n}>\mathbf {e} _{n}.}

Matricea de trecere dintre două baze ortonormate

Fie C o matrice cu n linii și n coloane cu elemente reale.

Definiție. O matrice C M n , n ( R ) {\displaystyle C\in \mathbb {M} _{n,n}(\mathbb {R} )} se numește matrice ortogonală dacă:

C C T = C T C = I n . {\displaystyle C\cdot C^{T}=C^{T}\cdot C=I_{n}.}

Din definiție rezultă că o matrice ortogonală C este inversabilă și C 1 = C T . {\displaystyle C^{-1}=C^{T}.}


Propoziție. Fie V un spațiu euclidian de dimensiune n peste R , B = { e 1 , e 2 , , e n } {\displaystyle \mathbb {R} ,\;\;B=\{e_{1},e_{2},\cdots ,e_{n}\}} o bază ortonormată a sa și B = { f 1 , f 2 , , f n } {\displaystyle B'=\{f_{1},f_{2},\cdots ,f_{n}\}} o altă bază a lui V, iar C matricea de trecere de la baza B {\displaystyle B} la baza B . {\displaystyle B'.} Următoarele afirmații sunt echivalente:

  1. Baza B {\displaystyle B'} este ortonormată.
  2. Matricea C este o matrice ortogonală.

Vezi și

Portal icon Portal Matematică